Catarsis . Cumicu

Ma simt ca pana alba a aripii
Franta pe-asfalt in frig, in ger…
Dar pasarile au in alte tari alibi,
Hm…da, as vrea sa fiu o urma de inger!

De fapt ma simt ca si-un afis
Lipit pe-un stalp umplut de praf,
Citit de-o gloata cu ochii-nchisi
Ca si pe-un ultim epitaf…

Ma simt ca un fir fript de nisip
Tarat pe dunele Saharei…
Ratacit in gramada cu care-s solvit
Sau dizolvat…e-o diferenta?…care-i?

Ma simt si ca o poezie cruda
Nascuta-n vremuri dulci, dulci si naive,
Un cantec, un refren pe-o lume surda,
O conduita-n niste minti parsive!

Si ma mai simt ca un ecou intr-o caverna
Recitand un “Catarsis”:”ma simt ca… un vers”
Lasand in urma o-ntrebare eterna:
“Fiecare intelege de-aici ce vrea, tu ce-ai inteles?”


un poet anonim printre versuri de hip`hop .
http://urbanlive.org/blog/?p=32