Ma simt ca pana alba a aripii
Franta pe-asfalt in frig, in ger…
Dar pasarile au in alte tari alibi,
Hm…da, as vrea sa fiu o urma de inger!
De fapt ma simt ca si-un afis
Lipit pe-un stalp umplut de praf,
Citit de-o gloata cu ochii-nchisi
Ca si pe-un ultim epitaf…
Ma simt ca un fir fript de nisip
Tarat pe dunele Saharei…
Ratacit in gramada cu care-s solvit
Sau dizolvat…e-o diferenta?…care-i?
Ma simt si ca o poezie cruda
Nascuta-n vremuri dulci, dulci si naive,
Un cantec, un refren pe-o lume surda,
O conduita-n niste minti parsive!
Si ma mai simt ca un ecou intr-o caverna
Recitand un “Catarsis”:”ma simt ca… un vers”
Lasand in urma o-ntrebare eterna:
“Fiecare intelege de-aici ce vrea, tu ce-ai inteles?”
un poet anonim printre versuri de hip`hop .
http://urbanlive.org/blog/?p=32
Catarsis . Cumicu
Herba
Herba ... a luat nastere intr`o joi ... De ce intr`o joi?? Pentru ca joia ultimele 3 ore sunt de engleza si sa stai intr`un laborator in care nu incap mai mult de 7 banci ( multumiri Colegiului National Mihai Viteazul pentru chestia asta ) nu este , sa zicem foarte comfortabil . Asa ca mi`am aruncat privirea pe peretele din dreapta mea . O multime de scrisuri , urari de bine gen : " X`ulescu esti o tarfa ","Muie profa`","Sugeti pula" erau insirate pe albul cenusiu al peretelui . Plictisita fiind am luat pixul si am inceput sa il creez pe Herba alaturi de aceste mirifice urari de bine . Un cap mare si rotund , ochi bulbucati si nestiutori , un zamet tremurat si timid , subtirel din fire fiind si niste picioare gen cele mai subtiri sticsuri pe care le`ati vazut vreodata si GATA Herba !!! " GENIAL!! " zic io la care Dezolata mea ( colega , prietena , amica sau cum dracu vreti voi sa o numiti , pentru ca io stiu ce inseamna ea pentru mine ) imi arunca o privire nedumerita ... Wtf??? Ei bine l`am creat .. dar ce nume sa ii pun ?? Ma`friend?? Neahh ... La care Dezolata mea amintita mai sus a zis "Herba" ... si Herba a ramas ... Prietenul meu imaginar.
Bineinteles ca ar fi fost imposibil ca muistii care mai au ore in jigodia aia de laborator sa nu il imbunatateasca cu ideile lor de cocalari .. dar ma rog ... nu prea imi pasa ... Cel putin l`am creat .
copilul din mine :)
sunt momente in care sentimentul de regret si melancolie pentru paradisul pierdut te coplesesc.Ce poti sa faci atunci?Nimic.Decat sa speri ca nu ai fost ultima generatie care a jucat "Ratele si Vanatorii" sau ca nu ai fost ultima genratie care striga cat de tare putea in recreatiile din generala "Tara , Tara vrem ostasi!!".E trist cand te gandesti ca ceea ce noi numeam copilarie a fost inlocuit de " masini " ... Noi am fost ultimii care au incercat dulceata de trandafiri si asteptam cu inima cat un purice ascunsi prin cele mai intunecate ascunzatori ... ultimii care ne bateam cu pietre in mijlocul strazii , ultimii care se concentrau la Scrabble si care se ofticau la punctaje sub 100 ... ultimii care bateau padurile si luncile din spatele casei bunicilor si care fugeam cat ma tineau picioarele cand mama striga " Corina , treci la masa!! " ... ultimii care am jucat stronu` pana se lasa seara si care am invatat culorile din " Alergatea " ... sau ultimii care erau fugariti desculti prin gradinile vecinilor cand spargeam vreun geam aruncand pietre cu prastia ... eram fani Son Goku , la orele 14 ale dupa`amiezii nu mai era nimeni p`afara .. era imposibil sa ne dezlipesti din fata televizorului ... un vis , un vis frumos ce pentru noi a fost realitate candva ... Timpu`i cinic.
nimic.
ora 23:41 , ziua de 26 februarie 2009 ... un om normal la ora asta s`ar gandi ca e timpul sa isi faca patu` si sa incerce sa se gandeasca ca maine e o alta zi fututa :) ... pai io nu sunt normala asa ca io de ce as face chestia asta ?? dat fiind ca tot mai multi amici , sa le spunem si`au creat un blog si se dau mari pe la sts`urile lor cu linku` blogului , mi`am facut si io unu.Mi`a luat ceva timp pentru ca trebuie sa recunosc ca la ora asta puterea noastra intelectuala scade . De ce? Ce dracu ma intrebati pe mine?? Don`t know ... Whatever .. Another shit printre mai multe shituri .
